Într-o lume în care frontierele devin mai fluide, iar interesele statelor se intersectează la nivel global, conceptele de geopolitică și geostrategie devin instrumente-cheie pentru înțelegerea dinamicilor internaționale. Deși adesea folosite interschimbabil, cele două noțiuni au sensuri distincte și complementare.

Geopolitica se referă la studiul relațiilor internaționale din perspectiva factorilor geografici – poziționarea teritorială, resursele naturale, accesul la rute comerciale, relieful sau clima. Mai concret, geopolitica analizează cum influențează geografia deciziile politice ale statelor și competiția pentru putere și influență în diverse regiuni ale lumii.

Pe de altă parte, geostrategia este componenta aplicativă a geopoliticii, axată pe planificarea și utilizarea resurselor (militare, economice, diplomatice) pentru atingerea obiectivelor strategice într-un anumit spațiu strategic. Acesta din urmă este o zonă de interes major pentru un stat sau un grup de state, datorită valorii sale geoeconomice, militare sau simbolice.

„Geopolitica este harta, dar geostrategia este jocul. Harta nu se schimbă des, dar jocul se schimbă cu fiecare mutare. Iar fiecare stat joacă pe tabla geopolitică, fie că vrea sau nu”, afirmă Bogdan Steriopol.

Teorii clasice și paradigme moderne

Geopolitica are rădăcini în gândirea secolelor XIX și XX, când gânditori precum Halford Mackinder, Alfred Mahan sau Nicholas Spykman au încercat să explice distribuția puterii globale prin prisma geografiei.

Halford Mackinder, unul dintre fondatorii geopoliticii, a formulat celebra teorie a Heartland-ului (Inima Pământului), potrivit căreia cine controlează Eurasia (mai exact zona stepelor rusești și centrul continentului) deține cheia dominației mondiale:

„Cine controlează Europa de Est, controlează Heartland-ul. Cine controlează Heartland-ul, controlează Insula Lumii. Cine controlează Insula Lumii, controlează lumea.”

Alfred Mahan, strateg american, a pus accent pe puterea maritimă, susținând că stăpânirea rutelor oceanice este esențială pentru supremația globală.

În replică, Nicholas Spykman a propus teoria Rimland-ului – o zonă de coastă care înconjoară Heartland-ul. El considera că această regiune (Europa de Vest, Orientul Mijlociu, Asia de Sud-Est) este cheia echilibrului global, întrucât permite accesul simultan la puteri maritime și terestre.

În epoca modernă, teoriile clasice au fost adaptate pentru a integra noile realități geopolitice: globalizarea, conflictele hibride, războiul informațional, dar și crizele climatice și energetice. „Astăzi, geopolitica modernă nu mai este doar despre teritorii, ci și despre infrastructură digitală, rețele de influență și controlul datelor. Bătăliile nu se mai duc doar pe teren, ci și în spațiul cibernetic sau pe piețele financiare”, subliniază Bogdan Steriopol.

Școli de gândire strategică și emergența geoeconomiei

Geopolitica a generat mai multe școli de gândire de-a lungul timpului. Școala germană (ex: Friedrich Ratzel, Karl Haushofer) a promovat ideea spațiului vital (Lebensraum) ca justificare pentru expansiune. Școala anglo-saxonă, mai pragmatică, s-a axat pe echilibrul de putere și controlul maritim.

În prezent, un concept emergent este cel de geoeconomie, care presupune folosirea instrumentelor economice în scopuri geopolitice. Sancțiunile economice, blocajele comerciale sau investițiile strategice (precum infrastructura digitală sau energetică) sunt doar câteva exemple de cum economia devine o armă strategică.

„Geoeconomia este noua armă a secolului XXI. Nu mai cucerești teritorii cu tancuri, ci cu contracte, investiții și interdependență. Uneori, cel care deține rețelele, câștigă fără să tragă un foc de armă”, mai adaugă Bogdan Steriopol.

Relevanța geopoliticii și geostrategiei în prezent

Într-un context internațional tot mai volatil, geopolitica și geostrategia devin esențiale pentru înțelegerea marilor mutări globale. De la teoriile clasice ale Heartland-ului și Rimland-ului, până la realitățile actuale ale geoeconomiei și conflictelor hibride, aceste concepte oferă instrumentele necesare pentru a interpreta și anticipa jocurile de putere care modelează lumea.

Astfel, influența și resursele devin elementele centrale prin care statele și actorii globali își definesc poziția pe scena internațională.

FAQ

1. Care este diferența dintre geopolitică și geostrategie?
Geopolitica analizează relațiile internaționale prin prisma geografiei, în timp ce geostrategia se referă la aplicarea practică a resurselor pentru atingerea obiectivelor strategice.

2. Cine sunt principalii teoreticieni ai geopoliticii?
Halford Mackinder (teoria Heartland), Alfred Mahan (puterea maritimă) și Nicholas Spykman (teoria Rimland).

3. Ce înseamnă geoeconomie?
Utilizarea instrumentelor economice – sancțiuni, investiții, comerț – pentru a obține avantaje geopolitice și influență internațională.

4. Cum a evoluat geopolitica în era modernă?
De la controlul teritoriilor și rutelor comerciale la influența digitală, infrastructura globală și războiul informațional.

5. Care este mesajul central al lui Bogdan Steriopol?
Că geopolitica nu se limitează la teritorii, ci include influență, resurse și capacitatea de adaptare la provocările globale actuale.